Contradicții academice în care tehnologia este simultan interzisă și încurajată.
În sălile istorice ale Universității Transilvania din Brașov, unde de secole se formează mințile elitelor românești, un nou război academic s-a declanșat în acest octombrie 2025. Pe când peste 21.000 de studenți, inclusiv 5.400 de „boboci” proaspeți, își încep anul universitar, senatul instituției a adoptat una dintre cele mai controversate măsuri din istoria sa recentă: interzicerea totală a utilizării instrumentelor de inteligență artificială, precum ChatGPT, Gemini sau DeepSeek, în lucrările academice evaluate.
În timp ce conducerea universității vorbește despre protejarea eticii academice, studenții se tem că această decizie fără precedent deschide ușa abuzurilor și a pedepselor nedrepte, punând sub semnul întrebării viitorul educației în era digitală.
La Brașov, toamna nu aduce doar frunze căzătoare, ci și o schimbare radicală în relația dintre tehnologie și educație. În timp ce Universitatea Transilvania lansează programe noi de masterat inovative precum Inginerie și Management în Aviație sau Inginerie și Management în Ospitalitate de Lux , ea închide simultan ușa în fața unora dintre cele mai avansate instrumente tehnologice ale momentului.
Potrivit oficialităților universitare, interzicerea se aplică tuturor activităților evaluate: de la proiecte semestriale și referate până la tezele de licență sau disertații . Sancțiunile pentru încălcarea regulii sunt severe, variind de la avertismente până la exmatriculare, cu posibilitatea de reînmatriculare abia după un an.
Cadrele didactice susțin că această măsură este necesară pentru a păstra integritatea academică.
Paradoxul este evident: universitatea încurajează studierea și familiarizarea cu IA în procesul de învățare, dar o interzice în mod expres în evaluări. Această poziție duală reflectă lupta mai largă din învățământul superior între adoptarea inovației și conservarea standardelor academice tradiționale.
Cea mai controversată prevedere din noul regulament se găsește în Articolul 22, alineatul (3), care stabilește că profesorii pot constata frauda academică pe baza „evidențelor sau a propriului discernământ” . Această formulare vagă a stârnit temeri legitime în rândul studenților, care văd în ea o poartă deschisă către abuzuri și decizii subiective.
Temele studenților nu sunt nefondate. Într-un sistem unde relațiile dintre profesori și studenți pot varia semnificativ, puterea discreționară excesivă poate duce la inechități semnificative. Mai mult, cu tehnologiile actuale de detectare a conținutului generat de IA fiind încă în fază incipientă și susceptibile la erori , apelul la „discernământul” profesorului devine și mai problematic.
Comunitatea studențească nu rămâne pasivă în fața acestor schimbări. Pe lângă criticile aduse formulărilor vagi din regulament, studenții propun soluții alternative care să echilibreze necesitatea de a preveni frauda cu dreptul la un proces corect .
- Crearea unei comisii de etică AI specializate, formate din 3-4 experți care să poată valida sau invalida suspiciunile profesorilor
- Implementarea de softuri specializate pentru detectarea conținutului generat de IA, deși recunoscând limitele acestora
- Revizuirea metodelor de evaluare prin introducerea unor examene scurte de tip grilă și a unor probe practice susținute în condiții controlate
- Cererea de formare obligatorie pentru cadrele didactice în utilizarea și detectarea inteligenței artificiale
În timp ce Universitatea Transilvania alege calea interzicerii, instituții de învățământ de elită din întreaga lume adoptă o abordare diferită. Universitatea Oxford, Wharton School din cadrul Universității Pennsylvania, și Universitatea Texas din Austin au integrat în mod formal ChatGPT în activitățile educaționale.
OpenAI, creatorul ChatGPT, tocmai a lansat ChatGPT Edu, o versiune special concepută pentru universități care permite implementarea responsabilă a IA în rândul studenților, facultăților, cercetătorilor și operațiunilor din campus . Această platformă include măsuri de securitate la nivel enterprise și controle administrative robuste, oferind o alternativă la politica de interzicere totală.
Profesor Ethan Mollick de la Wharton raportează că studenții săi și-au finalizat sarcinile de reflecție prin discuții cu un GPT instruit pe materialele cursului, iar aceștia au declarat că ChatGPT i-a făcut să se gândească mai profund la ceea ce au învățat .
Aceste exemple demonstrează că există și un alt drum, unul care nu interzice tehnologia, ci o îmbrățișează cu grijă și o integrează într-un cadru etic bine definit.
Fundamental, dezbaterea de la Brașov nu este doar despre ChatGPT sau inteligența artificială, ci despre rolul educației în era digitală și modul în care instituțiile academice ar trebui să răspundă inovației tehnologice.
Pe de o parte, există un risc real ca studenții să nu mai dobândească competențele fundamentale dacă se bazează prea mult pe instrumente automate. Pe de altă parte, interzicerea totală a unor tehnologii care vor deveni din ce în ce mai omniprezente în viața profesională îi poate priva pe studenți pe dezvoltarea competențelor digitale esențiale pentru piața muncii viitoare.
Profesorul Christiane Reves de la Universitatea de Stat Arizona exemplifică o cale de mijloc, dezvoltând un „Language Buddies GPT” personalizat pentru studenți, care să se angajeze în conversații în germană adaptate nivelului lor lingvistic, oferind feedback personalizat . Această abordare nu interzice tehnologia, ci o direcționează către obiective educaționale specifice.
